Sondaj: Practicile de plată deficitare cauzează dificultăți financiare existențialey pentru întreprinderile europene.

Între timp, unul din cinci clienți din Europa de Vest și unul din patru din Europa de Est, plătesc cu întârziere sau nu plătesc deloc.

Există o particularitate care întărește semnificația acestor cifre. În aceeași perioadă, companiile și-au schimbat termenele de plată – în beneficiul clienților. La nivelul întregii Europe, termenul mediu de plată a fost prelungit de la 33 de zile în 2019 la 37 de zile în 2022. Dar, în ciuda acestor termene de plată mai generoase, plătitorii care nu și-au îndeplinit obligațiile au depășit termenele de plată cu mult mai mult decât în anii precedenți. În medie, aceștia și-au decontat facturile restante la 23 de zile de la expirarea termenului de plată, cel mai ridicat nivel din 2014 încoace.

Există diverse motive pentru aceste practici de plăți întârziate. Mulți dintre cei care plătesc cu întârziere au dificultăți financiare proprii. 60% dintre companii au spus că motivul pentru care clienții lor de afaceri nu au plătit este că ei înșiși s-au confruntat cu neplata plăților de către proprii clienți. 43% văd insolvența ca fiind motivul deficitelor de lichidități. Companiile din segmentul B2C menționează problemele de flux de numerar pe termen scurt ca fiind principalul motiv pentru întârzierea sau plățile restante. În aproape două treimi din cazuri, consecințele pandemiei sunt motivul pentru lichidățile au scăzut.

Pentru companiile creditoare afectate, analiza cauzelor practicilor de plată deficitare ajută prea puțin. Neplata a fost dintotdeauna o pacoste, dar acum ea devine o amenințare existențială. Sondajul a arătat că mai mult de jumătate dintre companii datorau bani (51 %), se luptau deja cu scăderi de profit, în timp ce, cu mult peste o treime (42 %) aveau acum propriile probleme de lichidități. Ca urmare, puțin sub o treime și-au redus investițiile sau au crescut prețurile produselor și serviciilor lor.

Acest lucru ar putea avea consecințe grave pe termen lung, spune Marwin. "Nu este nevoie să ne ascundem: Lipsa de lichidități este una dintre principalele cauze ale insolvenței și pierderea locurilor de muncă." Deși la începutul anului 2022, când pandemia se relaxa încet, mulți proprietari de afaceri priveau pozitiv spre viitor, starea de spirit s-a transformat de la atacul rusesc asupra Ucrainei. În sondajul economic realizat de DIHK (Asociația Camerelor de Comerț și Industrie Germane) din mai 2022, una din trei companii a declarat că se așteaptă ca perspectivele de afaceri să se deterioreze în lunile următoare. "Sondajul confirmă ceea ce multe previziuni economice spun în prezent", spune Marwin. "Din cauza războiului din Ucraina, comunitatea de afaceri europeană adoptă o viziune pesimistă asupra viitorului". Mai exact, acest lucru înseamnă că aproape una din patru companii presupune că practicile de plată se vor înrăutăți și mai mult. În România, 19 la sută dintre respondenți cred că practicile de plată se vor înrăutăți.

Comisia Europeană nu se așteaptă ca situația să se îmbunătățească pe termen scurt. În iulie 2022 și-a revizuit prognoza de creștere pentru PIB-ul european până la sfârșitul anului la 2,6 %, de la 4 la sută pe care o anticipase la începutul anului. În același timp, Comisia se așteaptă la o rată a inflației de 7,6% în zona euro pentru 2022. Timp de mai bine de 20 de ani, această rată a inflației a oscilat aproape continuu între zero și trei procente.

Există o soluție? "Companiile ar trebui să continue să-și specializeze managementul creanțelor și procesele, colaborând cu un partener extern. Vânzarea creanțelor poate fi, de asemenea, o soluție bună", spune Marwin. "În calitate de experți, găsim soluții care funcționează pentru companii și pentru consumatorii care se află în incapacitate de plată."

Ratele de succes ale furnizorilor de colectare a creanțelor arată că, cu ajutor specializat companiile pot atenua consecințele practicilor de plată precare. Furnizorii de servicii de colectare a creanțelor pot obține încasări în valoare medie de 6% din veniturile unei companii.

Din ce în ce mai mult, întreprinderile europene recunosc aceste beneficii.
În acest context, Europa de Est este un lider: Acolo, jumătate dintre companiile chestionate se bazează deja pe sprijinul partenerilor externi, iar cifrele continuă să crească, spune Christina Schulz, șefa Diviziei de Management din Europa de Est. 

"Companiile din Europa de Est beneficiază de expertiza noastră în managementul creanțelor și se pot concentra pe activitatea lor de bază. Acest lucru nu numai că ajută companiile creditoare, ci aduce beneficii și economiei în ansamblu", spune Cristina: "Mai ales având în vedere cifrele economice dificile, companiile de colectare a creanțelor oferă un sprijin valoros companiilor și sistemului economic, deoarece restabilesc cash flow-ul".

Din 2019 până în 2022, proporția companiilor europene care lucrează cu furnizori externi de servicii pentru a recupera creanțele restante a crescut de la 42 la 46%. Multe dintre aceste companii aleg Grupul EOS ca partener de afaceri: "În calitate de specialiști în managementul creanțelor digitale și datorită expertizei noastre internaționale pe piața creditelor neperformante, suntem unul dintre cei mai importanți furnizori din sector", spune Marwin. "  Oferim prețuri corecte și oferim rapid companiilor lichidități."

Pe lângă vânzarea creanțelor, există o altă tendință care ar putea influența și mai mult practicile de plată: Companiile extind gama de metode de plată pe care le oferă. De exemplu, 52 % dintre companiile din segmentul B2C și 41 % din segmentul B2B oferă deja metode digitale de plată, pe lângă opțiunile tradiționale, cum ar fi transferul bancar și numerarul. Cea mai mare creștere în acest domeniu este în Europa de Est. Comparativ cu 2019, numărul companiilor din Europa de Est care oferă clienților opțiunea de a-și achita facturile cu metode de plată digitale precum Apple Pay, Google Pay sau PayPal aproape s-a dublat.

Un termen care continuă să apară în acest context este "Cumpără acum, plătește mai târziu" (BNPL). Încă nu este clar dacă această tendință va evolua într-adevăr într-o metodă de plată relevantă. BNPL este în continuare o opțiune de nișă, doar cinci la sută din toate companiile europene oferind această metodă de plată, potrivit sondajului. În plus, inflația și creșterea dobânzilor afectează modelul de afaceri al furnizorilor BNPL. Cu toate acestea, patru din zece companii (42 %) văd BNPL ca pe o metodă de plată care are potențialul de a se dezvolta în paralel cardului de credit. Și aproape la fel de mulți (39 %) au declarat că oferirea acestei metode de plată a fost o "necesitate". Un astfel de exemplu este Deutsche Bank, care își propune să-și stabilească propria soluție BNPL. Prin urmare, cel puțin pe această temă, există un pic de optimism.