Studiu EOS „Practici Europene de Plată 2025”:
Tendință descendentă a disciplinei de plată în Europa.

Aproximativ 18 miliarde de facturi sunt emise anual în întreaga UE, dar etica plăților în Europa slăbește constant.Europa este într-o stare proastă: Aproximativ una din patru facturi este plătită cu întârziere (19 %) sau deloc (5 %). Acest lucru este demonstrat de studiul EOS „Practici Europene de Plată 2025”, pentru care au fost chestionați 2.200 de manageri financiari din 11 țări.

Comparație cu alte țări, etica de plată este cea mai ridicată în Elveția și Germania. Aici, 21, respectiv 22 % din plăți au fost primite cu întârziere sau au fost neîncasabile. În România, 23% dintre plătitorii restanți își achită facturile cu întârziere, 6 % nu plătesc deloc. Acest lucru face ca etica de plată să fie cea mai slabă într-o comparație europeană.

Companiile europene citează în primul rând blocajele de lichiditate pe termen scurt ale clienților lor privați (54 %) și omiterea (51 %) ca motive pentru plata întârziată sau chiar neplata. În România, și lipsa temporară de lichiditate se clasează pe primul loc cu 51% urmată de omitere (43 %). Deosebit de provocator pentru companiile românești: 43 % dintre respondenți presupun că clienții privați evită în mod deliberat plata facturilor – cu 9 puncte procentuale peste media europeană și a doua cea mai mare pondere dintre toate țările chestionate. 40% consideră falimentul personal ca motiv pentru neplată.

Pentru clienții corporate, principalele motive citate în medie în Europa sunt neplățile din partea propriilor clienți (61%) și exploatarea creditelor furnizorilor (57%). Cu toate acestea, procedurile lente, nedigitalizate (48%) cauzează probabil și întârzieri, conform respondenților. 43% consideră supraîndatorarea și insolvențele partenerilor lor de afaceri drept cauză a facturilor neplătite. Aproximativ o treime (31%) presupun că clienții de afaceri nu își plătesc în mod deliberat facturile. În România, situația este oarecum diferită: 58% dintre respondenți citează exploatarea creditelor furnizorilor, 57% indică neplățile din partea propriilor clienți ca motiv și 47% citează erorile legate de personal. 28% dintre respondenți suspectează neplata deliberată de către clienții lor de afaceri. Aceasta este a doua cea mai mică cifră din Europa, după Germania. Pe ultimul loc, constrângerile de personal sunt citate de 27%. Aceasta este, de asemenea, a doua cea mai mică cifră după Germania și mult sub media europeană (40%). 

Ca urmare a moralei slabe de plată, companiile europene acordă clienților lor mai puțin timp pentru a-și achita facturile deschise. La o medie de 31 de zile, termenul de plată stabilit se află la un nivel scăzut în tendința pe zece ani (clienți de afaceri și privați). În 2015, era încă de 34 de zile, iar în 2022, chiar de 37 de zile.

Clienților privați din Europa li se acordă în medie doar 23 de zile pentru a plăti. Doar companiile spaniole sunt mai generoase: ele permit o perioadă comparativ lungă de 31 de zile. În România, clienții privați sunt așteptați să-și achite datoriile în termen de 26 de zile.

Clienții de afaceri din Europa au un termen de plată mediu de 36 de zile, deci cu 13 zile mai mult decât clienții privați, în România clienții de afaceri se pot aștepta, de asemenea, la 38 de zile.

Întârzierile de plată și neplățile nu sunt lipsite de consecințe: Aproape fiecare a doua companie a declarat că a suferit pierderi de profit în trecut din această cauză (48%), iar 46% au declarat că acest lucru a dus la costuri mai mari ale dobânzilor. Pentru fiecare a cincea companie (22%), investițiile au fost reduse sau oprite. În Franța și Slovenia, fiecare a cincea companie a trebuit chiar să se teamă pentru existența sa; media europeană este de 16 %. În România, situația este similară: 48% dintre respondenți raportează o pierdere de profit, 44% se confruntă cu cheltuieli mai mari cu dobânzile. 38% dintre companiile românești au declarat că se confruntă cu deficite de lichiditate. 23 % dintre respondenți au raportat reducerea investițiilor, iar 17% s-au temut pentru supraviețuirea companiei lor.

Eva Griewel, CFO al Grupului EOS: „Cu cât companiile trebuie să aștepte mai mult pentru banii lor, cu atât este mai probabil ca factura să nu fie plătită deloc. În acest sens, morala de plată este un indicator important pentru potențialele neplăți. Dacă numărul unor astfel de neplăți crește brusc, poate duce la insolvența companiilor creditoare însele, cu efecte negative rezultate, cum ar fi pierderea a numeroase locuri de muncă.”

„Studiul nostru actual arată că morala slabă de plată în Europa reprezintă o provocare serioasă pentru companii. Deși volumele NPL (Credite Neperformante) la bănci sunt în prezent la un nivel scăzut în general, nu trebuie să subestimăm impactul plăților întârziate sau restante. Companiile ar trebui să se pregătească, deoarece această evoluție impune cerințe ridicate managementului lichidităților companiilor”, avertizează CEO Marwin Ramcke.

Consecințele moralei slabe de plată pentru creditori pot fi atenuate printr-o gestionare profesională a creanțelor. Cu toate acestea, până acum doar o minoritate își gestionează creanțele cu sprijin extern. Puțin sub o treime (30%) dintre companii adoptă o abordare duală, gestionând plățile restante atât intern, cât și prin intermediul furnizorilor externi de servicii. În România, cifra de 31% este aproape în concordanță cu media europeană. Doar 7% dintre companiile europene se bazează în mod consecvent pe profesioniști în gestionarea creanțelor, în România cifra fiind de 9%.

„Pentru creditorii din întreaga lume, gestionarea creanțelor devine din ce în ce mai complexă și mai riscantă, și din cauza situației incerte la nivel global”, spune Marwin Ramcke. Având în vedere morala de plată în scădere a clienților lor, companiile ar trebui, prin urmare, să cântărească cu atenție riscurile economice ale întârzierilor de plată și ale neplăților și să ia în considerare colaborarea cu un furnizor profesionist de servicii de recuperare a creanțelor.