Studiul EOS „Care este prețul datelor?“

Datele digitale au devenit un bun economic de maximă importanță. Companiile le colectează, analizează și interpretează pentru a-și optimiza modelele de afaceri. Ca atare, utilizarea responsabilă a acestor date și valorizarea lor își pun din ce în ce mai mult amprenta asupra discursului public: Care este atitudinea consumatorilor cu privire la transferul și valoarea datelor? Sunt aceștia dispuși să vândă informații cu caracter personal? Există deosebiri între țări? Și cum pot câștiga companiile încrederea clienților în vederea utilizării datelor? 

Studiul internațional reprezentativ cu tema „Care este prețul datelor?“, realizat de Grupul EOS, oferă răspunsuri la aceste întrebări. Sondajul online a fost efectuat în primăvara anului 2020 în 17 țări de Kantar, unul dintre cele mai mari institute de cercetare a pieței din lume. 

Potrivit studiului, consumatorii sunt dispuși, în principiu, să divulge date cu caracter personal unor companii de încredere. Însă tocmai aici intervine problema, căci multor consumatori le lipsește încrederea în utilizarea responsabilă a informațiilor lor cu caracter personal. Cea mai mare provocare cu care se confruntă companiile este, deci, aceea de a reuși să demonteze această neîncredere, prin utilizarea adecvată și transparentă a datelor.

Potrivit studiului, pe lângă necunoașterea posibilităților de limitare dirijată a transferului de date, majoritatea utilizatorilor se simte forțată să își divulge datele (Europa: 66 %, SUA 58 %, Rusia 81 %). Faptul că anumite servicii pot fi utilizate deplin numai după divulgarea unei cantități mari de date sporește neîncrederea față de companii și explică scepticismul general. 

Există însă și sectoare economice care au un avans clar în cursa pentru încrederea digitală a consumatorilor. Printre acestea se numără în special băncile (Europa: 54 %, SUA 56 %, Rusia 54 %) și furnizorii de plăți online (Europa: 46 %, SUA 46 %, Rusia 58 %). Furnizorii de energie obțin de asemenea scoruri relativ bune (Europa: 39 %, SUA 38 %, Rusia 34%). În schimb, la coada clasamentului se situează companiile de telecomunicații, comerțul online și, printre ultimele, rețelele de socializare și mesagerie (Europa: 14 %, SUA 11 %, Rusia 18 %). În aceste sectoare există încă potențial neutilizat și rămâne de văzut ce strategii vor aplica aceste companii pentru a contracara neîncrederea clienților lor.

În fiecare zi, divulgăm o sumedenie de informații cu caracter personal, cum ar fi date de contact și personale, informații referitoare la comportamentul nostru de cumpărare, date de cont sau aspecte ce țin de starea noastră de sănătate. Acestea ajută companiile să își înțeleagă mai bine clienții și nevoile acestora, precum și să reacționeze mai prompt la tendințele pieței. Prin urmare, valoarea acestor date este considerabilă. Conform prezentului studiu, majoritatea celor chestionați este de părere că ar trebui să fie recompensați de către companii pentru utilizarea datelor lor. Întrebați concret cu privire la tipurile de date, mulți participanți se arată chiar dispuși să vândă anumite date unor companii de încredere - însă există și limite.

În toate țările, majoritatea consumatorilor se declară în favoarea primirii unei recompense atunci când își pun datele la dispoziția companiilor. Întrebați fiind cine a participat deja la tranzacții de tip „divulgare de date contra unei prestații“, se manifestă totuși diferențe între țări. Participanții la studiu au pretenția ca firmele să trateze cu responsabilitate informațiile cu caracter personal; dacă această condiție este îndeplinită, există șanse mari de a putea tranzacționa date.

Unul din trei consumatori europeni și americani ar intra într-o tranzacție de tipul divulgării de date contra unei prestații. În Rusia, ar face-o jumătate din consumatori. Atunci când este vorba, în mod concret, de vânzarea a cel puțin unei informații cu caracter personal în schimbul unei sume de bani, procentele cresc considerabil. 82 la sută dintre europeni, 75 la sută dintre americani și 90 la sută dintre ruși își declară disponibilitatea. Însă doar cu condiția prealabilă ca firma care procesează datele respective să fie demnă de încredere. Tipurile de date pe care oamenii sunt cel mai dispuși să le vândă sunt cele legate de deciziile de cumpărare sau informațiile de contact. În privința datelor de fitness și a celor aferente stării de sănătate se observă deja o ușoară scădere a disponibilității. Divulgarea datelor de cont sau a celor aferente cardurilor de credit este privită deosebit de critic. În mod surprinzător, sensibilitatea diferitelor tipuri de date este evaluată foarte asemănător în toate țările. Deosebiri mai consistente între țări apar la întrebarea dacă participanții au luat deja parte la tranzacții de tipul „divulgare de date contra unei prestații“.

La nivel internațional, mai bine de unul din șase consumatori a participat deja la o asemenea tranzacție, partajându-și datele personale cu companiile contra unei prestații. Însă diferențele dintre țări sunt semnificative: în Spania (26 %) și România (24 %) oamenii au participat mai frecvent la asemenea tranzacții, în timp ce în alte țări din sud-estul Europei, cum ar fi Slovenia (10 %) sau Macedonia de Nord (7 %), există încă o reacție de respingere.

Interesant este faptul că, pe alocuri, disponibilitatea consumatorilor de a-și vinde datele proprii (unul din trei) depășește chiar cererea din partea companiilor, întrucât până acum doar unuia din cinci consumatori i-a fost oferită o contraprestație. Companiile se află deci în fața unui potențial important, cu șanse bune de a tranzacționa date cu consumatorii, dacă reușesc să le câștige încrederea.

Datele au devenit un bun economic valoros, iar utilizarea lor corespunzătoare este tot mai importantă. Studiul evidențiază dorința consumatorilor de a fi recompensați pentru divulgarea de date și atitudinea lor clară cu privire la tipurile de date pe care sunt dispuși să le vândă anumitor companii și cele care sunt tabu. Se manifestă astfel o presiune crescută de a lua măsuri pentru optimizarea tranzacțiilor cu date în aproape toate sectoarele. Studiul oferă detalii concrete privind abordările pe care companiile le-ar putea folosi. Cea mai mare provocare o reprezintă contracararea corespunzătoare a scepticismului consumatorilor și câștigarea încrederii lor digitale, prin valorizare și transparență. Este surprinzător faptul că, în plan internațional, nu se manifestă deosebiri semnificative în ceea ce privește încrederea sau experiențele și atitudinile consumatorilor. Fie că vorbim despre Europa, SUA sau Rusia – cine navighează pe internet și folosește servicii online se confruntă pretutindeni cu condiții aproape identice. Ține deci de companiile procesatoare de date din întreaga lume să implementeze măsuri adecvate și să investească în încrederea digitală.